În acest episod, explorăm adicția dincolo de clișee și moralizare. Vorbim despre mecanismele psihice și neurobiologice care fac ca anumite comportamente să devină compulsive, greu de oprit, chiar și atunci când înțelegi rațional consecințele.

Analizăm cum sistemul limbic poate prelua controlul asupra cortexului prefrontal în momente de stres, vulnerabilitate sau tensiune emoțională. Discutăm despre dopamină, anticipare, impuls și despre cum creierul învață să repete un comportament care aduce alinare pe termen scurt, dar costuri mari pe termen lung.

Vorbind cu onestitate despre rușine, autocritică și conflictele interioare care se activează în jurul comportamentelor adictive; episodul arată de ce simplul „știu că nu e bine” nu este suficient pentru a opri impulsul. De multe ori, adicția devine un mod de reglare afectivă - o strategie de supraviețuire, nu un defect de caracter.

Materialul arată cum se produce dezalinierea dintre intenție și acțiune, cum se repetă ciclul impuls - ușurare - vinovăție, și de ce recuperarea începe cu înțelegerea procesului intern, nu cu forța sau cu rușinarea sinelui.

Pentru mai multe resurse despre psihic, adicții și mecanisme de reglare emoțională, vizitați:

https://www.drvalentinradoi.com/resurse-educaționale-1